21 apr. 2015

Război prin telecomandă

„Implicarea în luptă a primei armate de roboţi, în Irak, este ultimul pas făcut pe o cale periculoasă – intrăm ca nişte somnambuli într-o ‚minunată lume nouă’ în care roboţii decid pe cine, unde şi când să ucidă. Deja, Coreea de Sud şi Israel folosesc armate de roboţi ca grăniceri, iar China, Singapore şi Marea Britanie se numără printre acele ţări care folosesc, din ce în ce mai mult, roboţii militari. Cel mai mare jucător rămâne, totuşi, SUA: roboţii fac parte integrantă din proiectul sistemelor de luptă ale viitorului, în valoare de 230 miliarde dolari, un plan de dezvoltare masivă a vehiculelor autonome care pot lovi din aer, de sub apă şi terestru. Congresul şi-a stabilit drept ţel ca o treime din numărul vehiculelor terestre ale armatei să fie telecomandate până în 2015. Peste 4.000 de roboţi sunt în serviciu în Irak, în prezent, iar alţii în Afganistan. Şi acum sunt, cu toţii, înarmaţi.”

Noel Sharkey
Profesor de inteligenţă artificială şi robotică
la Universitatea din Sheffield

Difuzat în august 2011 de postul canadian CBC-Tv, documentarul Remote Control War, regizat de Leif Kaldor, pune în discuţie aspectele evident malefice ale robotizării accentuate a armatelor marilor puteri ale lumii, tendinţă prezentată laudativ de propaganda corporatistă, şi nu la modul realist şi onest, ca pe o manifestare a unui „progres” ce tinde să excludă elementul uman din lanţul decizional al acţiunilor de luptă, cărora oricum le era străină omenia, atât timp cât în zonele de conflict de pe mapamond sunt reprezentate numai interesele meschine ale elitei sionist-financiare mondiale.

30 mar. 2015

Marinaleda - Utopia spaniolă

„Dacă acesta este preţul care trebuie să fie plătit pentru o idee, atunci să-l plătim. Nu este nevoie să fim jenaţi, înfricoşaţi sau ruşinaţi de asta. Este vremea să spunem, cu îndrăzneală: ‚Da, cred în înlocuirea acestui sistem al nedreptăţii cu unul drept; cred în sfârşitul înfometării şi în dezvăluirea crimelor provocate de sistem; cred în domnia sufletului omenesc asupra tuturor legilor pe care omul le-a făcut sau le va face; cred că nu există pace acum şi că nu va exista niciodată pace, atât timp cât unii îi vor conduce pe alţii; cred în dezintegrarea totală şi în desfiinţarea principiului şi practicii autorităţii; sunt o anarhistă şi, dacă pentru asta mă condamni, atunci sunt pregătită să-mi accept condamnarea.’

Voltairine de Cleyre,
Exquisite Rebel: The Essays of Voltairine de Cleyre
– Anarchist, Feminist, Genius

Când am tratat pentru prima dată problema anarhismului  pe acest site, am fost pe deplin conştient că încercam să surmontez două handicapuri majore: în primul rând, prejudecăţile umane, adânc înrădăcinate în voi cu ajutorul unei propagande insidioase desfăşurate pe parcursul aproape a unui secol, ştiam că vă vor împiedica să acordaţi deplină atenţie acestui subiect, pe care mă aşteptam să-l identificaţi în mod eronat, aşa cum aţi fost educaţi, cu haosul şi dezlănţuirea iraţională a mulţimilor; în al doilea rând, am scris acea postare cu un gust amar, fiindcă toate exemplele practice pe care vi le puteam oferi erau ale unor societăţi utopice care au fost împinse inexorabil către dispariţie de către marele guverne autocrate ale lumii.

10 mar. 2015

Nassim Haramein - Universul conectat

„Unui fractal infinit, aflat în rotaţie, cum îi defineşti centrul ? Orice punct este centrul său. Tu eşti centrul universului, tu eşti cel care observi universul din propriul tău centru. Oriunde ai alege un punct de observaţie într-un fractal, acel punct devine centrul din care tu observi universul. Acel punct devine nemişcare. De ce nemişcare? Fiindcă în acel punct, acum, toate rotaţiile universului se anulează reciproc. Ai nevoie de nemişcare pentru a avea un cadru de referinţă al rotaţiei şi astfel se produce singularitatea. Singularitatea este punctul aflat în centrul experienţei tale universale, este acel punct nemişcat din care tu observi universul.”

Nassim Haramein

La patru ani distanţă de ultima sa creaţie de renume, „The Black Whole”, Nassim Haramein promite că va lansa, în curând, un nou film documentar dedicat teoriilor sale minunate, „The Connected Universe”, regizat de Malcom Carter şi rezultat în urma unui parteneriat de succes dintre două site-uri renumite: platforma internaţională de finanţare prin subscripţii publice „Indiegogo” şi reţeaua de servere video „Vimeo”.

18 feb. 2015

Burzynski - Cancerul este o afacere serioasă (partea a II-a)

„Doctorii fac mari eforturi pentru a ascunde faptul că practică, mai degrabă, o magie neagră decât o ştiinţă. Profesia medicală a creat o pseudoştiinţă de proporţii mamut, iar doctorii de azi se bazează pe o mare gamă de instrumente şi teste şi echipamente cu care încearcă să-şi justifice şi să-şi onoreze intervenţiile. Acest lucru, fireşte, nu înseamnă nimic nou. Alchimiştii evului mediu şi vracii din Africa şi-au dat seama că vorbele şi descântecele prea semănau a vrăjitorie şi adularea zeilor, aşa că au creat o structură impenetrabilă folosind ierburi, cântece, dansuri, zăngănit de oase încrustate, mormăieli şi incantaţii ceremoniale. Clinicienii de astăzi au fetişuri mult mai sofisticate de oferit. Ei au la dispoziţie chirurgie cu laser şi psihoterapie, tomografe şi analize de laborator pentru a-şi susţine pretenţiile că ar fi oameni de ştiinţă. Dar, oricât de corectă ar părea să fie această pseudoştiinţă impenetrabilă, nu este nimic altceva decât un simplu fetiş. Poate că doctorii folosesc instrumente ştiinţifice, dar asta nu-i transformă în oameni de ştiinţă mai mult decât pe un vraci care ar purta stetoscop şi ar dansa în jurul unui microscop.”

Dr. Vernon Coleman

Regizorul Eric Merola continuă, în partea a II-a a acestui film, Cancer Is Serious Business, odiseea medicului şi biochimistului Stanislaw Burzynski, al cărui tratament anticancer, bazat pe antineoplastoni, continuă să fie blocat de corupta administraţie a satanicului imperiu transoceanic, care acţionează exclusiv în beneficiul Big Pharma, deşi terapia a reuşit să se califice în faza a treia de testare a FDA, cea mai lungă perioadă impusă vreodată pentru aprobarea unei medicaţii – de data aceasta reală şi nu o simplă otravă alopată – şi anume din 1993 şi până în prezent.

9 feb. 2015

Vladimir Putin - Falsa disidenţă

 „Limbajul politic este destinat să facă minciunile să sune ca şi cum ar fi adevărate şi crima să pară respectabilă şi să ofere o iluzie de consistenţă vântului pur. Oamenii pot dormi, în pace, noaptea, în paturile lor, fiindcă ‚oamenii duri’ sunt gata să practice violenţa în numele lor.”

 George Orwell
(1903-1950)

După aproape cinci ani de activitate pe acest site şi câteva sute de filme traduse de mine, personal, care dezbat, în cele mai mici detalii, strategia răsuflată a elitei oculte a planetei, mă văd nevoit să ajung la concluzia că am muncit de pomană.

21 ian. 2015

Starea de spirit - Psihologia controlului

„Pe scurt, procesul educaţional, aşa cum se poate observa cu uşurinţă, nu are nimic de-a face cu cercetarea şi impunerea adevărului, presupunând că adevărul ar putea fi determinat, vreodată. Unicul său scop este de a ghiftui elevii, cât mai rapid şi cât mai puţin dureros posibil, cu cea mai mare cantitate posibilă de axiome curente, din toate domeniile gândirii umane, pentru a transforma copilul într-un bun cetăţean, ceea ce înseamnă un cetăţean cât mai puţin diferit posibil, prin cunoaştere ‚pozitivă’ şi obiceiuri cognitive, de toţi ceilalţi cetăţeni. Cu alte cuvinte, misiunea pedagogului este  nu de a-i face pe elevi să gândească, ci de a-i face să raţioneze 'corect', şi cu cât propria sa minte pulsează mai bine în ritmul fluxului şi refluxului emoţiilor şi amăgirii populare, cu atât mai admirabil îşi poate îndeplini propria funcţie. El ar putea fi un idiot, dar acesta cu siguranţă că nu este un defect la un om plătit pentru a-şi transforma clienţii în idioţi.”

Henry Louis Mencken,
A Mencken Chrestomathy

Lansat în iulie 2013, State of Mind - The Psychology of Control este un documentar amplu, regizat şi produs de James Lane, în cooperare cu Lisa Arbercheski, reporter şi narator, o cronică istorică şi ştiinţifică a tehnicilor de control mental, de la Platon şi Macchiavelli, la Edward Bernays şi B.F. Skinner, de la eugenie şi darwinism, până la Institutul Tavistock şi operaţiunea Paperclip, cu corolarul ei, MK-Ultra, examinând în detaliu modul în care reclama comercială, educaţia obligatorie, drogurile farmaceutice – numite impropriu medicamente – consumerismul şi mass-media au devenit elementele cheie şi principalele arme folosite de elita ocultă a planetei în războiul psihologic tradiţional purtat cu întreaga populaţie inocentă a planetei, al cărui succes a fost facilitat şi accentuat de tehnologiile ultimelor două secole.