29 iun. 2015

Oare cum ar putea arăta lumea ?

Societatea noastră este condusă de nişte oameni nebuni care au obiective nebuneşti. Cred că suntem conduşi de nişte maniaci, către nişte ţeluri demente şi cred că este posibil să fiu ostracizat, ca fiind nebun, numai pentru că m-am exprimat astfel. Tocmai în asta constă nebunia !”

John Lennon
(1940 ÷ 1980)



În februarie 2009, regizorul şi compozitorul Emmanuel Vaughan-Lee prezenta prin acest mini documentar, „What Would It Look Like ?”, bazat pe interviuri luate unor personalităţi contemporane, o pledoarie pentru sănătatea lumii, un demers în favoarea evoluţiei spirituale a omenirii, de fapt, în condiţiile în care structurile actuale ale societăţii, aşa-zis moderne, sunt pe cale să se năruie, uzate fiind de repetarea la infinit a aceloraşi erori de către aceeaşi clasă politică, incapabilă să gestioneze destinele noastre, deşi declară emfatic că ne conduce către o nouă perspectivă globală, uşor de identificat, însă, cu aceeaşi sclavie milenară, re-cosmetizată propagandistic.

31 mai 2015

Fenomenul finlandez

„Toate ambiţiile globaliste se bazează pe o definiţie a productivităţii şi a traiului bun care este atât de departe de realitatea umană curentă, încât eu sunt convins că este eronată şi că majoritatea oamenilor ar fi de acord cu mine, dacă ar putea percepe o alternativă. Am putea fi capabili să observăm că, dacă am acorda din nou atenţie filozofiei, care conferă o semnificaţie reală exact acelor lucruri care şi posedă aşa ceva – familii, prieteni, trecerea anotimpurilor, natură, simple ceremonii şi ritualuri, curiozitate, generozitate, compasiune şi ajutorarea altor oameni, independenţă decentă şi viaţă privată, toate lucrurile gratuite sau ieftine în baza cărora sunt clădite familiile reale, prieteniile reale şi comunităţile reale – atunci am fi atât de autonomi, încât nu am mai avea nevoie de siguranţa ‚materială’ care îi preocupă atât de mult pe experţii noştri internaţionali.”

John Taylor Gatto,
Dumbing Us Down:
The Hidden Curriculum of Compulsory Schooling

Un documentar lansat în primăvara lui 2011, în regia lui Bob Compton, încerca, aşa cum sugerează şi numele, „The Finland Phenomenon: Inside the World's Most Surprising School System”, să pătrundă, prin analiza pertinentă efectuată de dr. Tony Wagner, cercetător al Universităţii Harvard, în intimitatea celui mai performant sistem educaţional din lume, pe care nu-l regăsim pe teritoriul vreunei mari puteri actuale, ci într-o ţară mică şi deloc influentă în arena politică internaţională, dar care este condusă de oameni suficienţi de lucizi încât să recunoască şi să valorifice la maxim cea mai importantă resursă a unui popor: potenţialul creator al propriilor copii.

21 apr. 2015

Război prin telecomandă

„Implicarea în luptă a primei armate de roboţi, în Irak, este ultimul pas făcut pe o cale periculoasă – intrăm ca nişte somnambuli într-o ‚minunată lume nouă’ în care roboţii decid pe cine, unde şi când să ucidă. Deja, Coreea de Sud şi Israel folosesc armate de roboţi ca grăniceri, iar China, Singapore şi Marea Britanie se numără printre acele ţări care folosesc, din ce în ce mai mult, roboţii militari. Cel mai mare jucător rămâne, totuşi, SUA: roboţii fac parte integrantă din proiectul sistemelor de luptă ale viitorului, în valoare de 230 miliarde dolari, un plan de dezvoltare masivă a vehiculelor autonome care pot lovi din aer, de sub apă şi terestru. Congresul şi-a stabilit drept ţel ca o treime din numărul vehiculelor terestre ale armatei să fie telecomandate până în 2015. Peste 4.000 de roboţi sunt în serviciu în Irak, în prezent, iar alţii în Afganistan. Şi acum sunt, cu toţii, înarmaţi.”

Noel Sharkey
Profesor de inteligenţă artificială şi robotică
la Universitatea din Sheffield

Difuzat în august 2011 de postul canadian CBC-Tv, documentarul Remote Control War, regizat de Leif Kaldor, pune în discuţie aspectele evident malefice ale robotizării accentuate a armatelor marilor puteri ale lumii, tendinţă prezentată laudativ de propaganda corporatistă, şi nu la modul realist şi onest, ca pe o manifestare a unui „progres” ce tinde să excludă elementul uman din lanţul decizional al acţiunilor de luptă, cărora oricum le era străină omenia, atât timp cât în zonele de conflict de pe mapamond sunt reprezentate numai interesele meschine ale elitei sionist-financiare mondiale.

30 mar. 2015

Marinaleda - Utopia spaniolă

„Dacă acesta este preţul care trebuie să fie plătit pentru o idee, atunci să-l plătim. Nu este nevoie să fim jenaţi, înfricoşaţi sau ruşinaţi de asta. Este vremea să spunem, cu îndrăzneală: ‚Da, cred în înlocuirea acestui sistem al nedreptăţii cu unul drept; cred în sfârşitul înfometării şi în dezvăluirea crimelor provocate de sistem; cred în domnia sufletului omenesc asupra tuturor legilor pe care omul le-a făcut sau le va face; cred că nu există pace acum şi că nu va exista niciodată pace, atât timp cât unii îi vor conduce pe alţii; cred în dezintegrarea totală şi în desfiinţarea principiului şi practicii autorităţii; sunt o anarhistă şi, dacă pentru asta mă condamni, atunci sunt pregătită să-mi accept condamnarea.’

Voltairine de Cleyre,
Exquisite Rebel: The Essays of Voltairine de Cleyre
– Anarchist, Feminist, Genius

Când am tratat pentru prima dată problema anarhismului  pe acest site, am fost pe deplin conştient că încercam să surmontez două handicapuri majore: în primul rând, prejudecăţile umane, adânc înrădăcinate în voi cu ajutorul unei propagande insidioase desfăşurate pe parcursul aproape a unui secol, ştiam că vă vor împiedica să acordaţi deplină atenţie acestui subiect, pe care mă aşteptam să-l identificaţi în mod eronat, aşa cum aţi fost educaţi, cu haosul şi dezlănţuirea iraţională a mulţimilor; în al doilea rând, am scris acea postare cu un gust amar, fiindcă toate exemplele practice pe care vi le puteam oferi erau ale unor societăţi utopice care au fost împinse inexorabil către dispariţie de către marele guverne autocrate ale lumii.

10 mar. 2015

Nassim Haramein - Universul conectat

„Unui fractal infinit, aflat în rotaţie, cum îi defineşti centrul ? Orice punct este centrul său. Tu eşti centrul universului, tu eşti cel care observi universul din propriul tău centru. Oriunde ai alege un punct de observaţie într-un fractal, acel punct devine centrul din care tu observi universul. Acel punct devine nemişcare. De ce nemişcare? Fiindcă în acel punct, acum, toate rotaţiile universului se anulează reciproc. Ai nevoie de nemişcare pentru a avea un cadru de referinţă al rotaţiei şi astfel se produce singularitatea. Singularitatea este punctul aflat în centrul experienţei tale universale, este acel punct nemişcat din care tu observi universul.”

Nassim Haramein

La patru ani distanţă de ultima sa creaţie de renume, „The Black Whole”, Nassim Haramein promite că va lansa, în curând, un nou film documentar dedicat teoriilor sale minunate, „The Connected Universe”, regizat de Malcom Carter şi rezultat în urma unui parteneriat de succes dintre două site-uri renumite: platforma internaţională de finanţare prin subscripţii publice „Indiegogo” şi reţeaua de servere video „Vimeo”.

18 feb. 2015

Burzynski - Cancerul este o afacere serioasă (partea a II-a)

„Doctorii fac mari eforturi pentru a ascunde faptul că practică, mai degrabă, o magie neagră decât o ştiinţă. Profesia medicală a creat o pseudoştiinţă de proporţii mamut, iar doctorii de azi se bazează pe o mare gamă de instrumente şi teste şi echipamente cu care încearcă să-şi justifice şi să-şi onoreze intervenţiile. Acest lucru, fireşte, nu înseamnă nimic nou. Alchimiştii evului mediu şi vracii din Africa şi-au dat seama că vorbele şi descântecele prea semănau a vrăjitorie şi adularea zeilor, aşa că au creat o structură impenetrabilă folosind ierburi, cântece, dansuri, zăngănit de oase încrustate, mormăieli şi incantaţii ceremoniale. Clinicienii de astăzi au fetişuri mult mai sofisticate de oferit. Ei au la dispoziţie chirurgie cu laser şi psihoterapie, tomografe şi analize de laborator pentru a-şi susţine pretenţiile că ar fi oameni de ştiinţă. Dar, oricât de corectă ar părea să fie această pseudoştiinţă impenetrabilă, nu este nimic altceva decât un simplu fetiş. Poate că doctorii folosesc instrumente ştiinţifice, dar asta nu-i transformă în oameni de ştiinţă mai mult decât pe un vraci care ar purta stetoscop şi ar dansa în jurul unui microscop.”

Dr. Vernon Coleman

Regizorul Eric Merola continuă, în partea a II-a a acestui film, Cancer Is Serious Business, odiseea medicului şi biochimistului Stanislaw Burzynski, al cărui tratament anticancer, bazat pe antineoplastoni, continuă să fie blocat de corupta administraţie a satanicului imperiu transoceanic, care acţionează exclusiv în beneficiul Big Pharma, deşi terapia a reuşit să se califice în faza a treia de testare a FDA, cea mai lungă perioadă impusă vreodată pentru aprobarea unei medicaţii – de data aceasta reală şi nu o simplă otravă alopată – şi anume din 1993 şi până în prezent.