29 nov. 2011

Risipind fumul - Ştiinţa canabisului

Un nou documentar, lansat liber în data de 28.02.2011, de MontanaPBS, un post de televiziune non-profit, susţinut prin subvenţii publice, Clearing the Smoke - The Science of Cannabis, opera corespondentului special al postului, Anna Rau, investighează ştiinţa din spatele controversatei plante, dezvăluind modul cum canabisul acţionează în creier şi în organism, în moduri evident benefice din punct de vedere medical, putând trata simptome ca greaţa sau durerea sau chiar boli grave, ca epilepsia şi cancerul, incluzând interviuri cu pacienţi şi doctori, cercetători şi sceptici, detaliind potenţialul acestei plante minunate.

Prin două alte documentare, traduse şi postate anterior pe blog, What If Cannabis Cured Cancer şi Manifesting the Mind am mai abordat această problemă spinoasă, încercând, printre altele, să argumentez ştiinţific potenţialul medical al canabisului, în timp ce detractorii lui din SUA, care au iniţiat războiul în 1937, prin Harry Anslinger, ginerele lui Andrew J. Mellon şi, deci, reprezentant al ocultei financiare mondiale, se bazează în exclusivitate pe propagandă şi afirmaţii nedocumentate, ignorând până şi deciziile legale din 16 state americane, care permit utilizarea medicală a marijuanei, în contradicţie cu legislaţia federală (deşi SUA a derulat un program federal ascuns de utilizare medicală a plantei) şi chiar decizia judecătorului administrativ al DEA, Francis L. Young.

Principalul instrument de propagandă, ce a impus stigmatul social asociat marijuanei, este un film comandat de guvern, Reefer Madness, din 1936, în regia francezului Louis Gasnier, intrat în arhiva filmelor clasice şi având în distribuţie actori practic necunoscuţi, refolosit ca "argument" în timpul campaniei anti marijuana din anii '70.

Ceea ce se ignoră convenabil este caracterul pur ficţional al acestui film de duzină, pe care Gasnier a acceptat să-l regizeze ca pe un compromis, într-un moment în care decăzuse puternic în carieră, după succesul avut cu micile filme ce îl aveau ca protagonist pe comicul Max Linder.

Fiindcă s-a tot vorbit de anexa I la legea "Comprehensive Drug Abuse Prevention and Control Act of 1970", promulgată de unul dintre cei mai corupţi şi violenţi preşedinţi americani, Richard Nixon, promotorul "marelui război contra cancerului", purtat exclusiv pe cale chimică, este momentul să aflăm şi motivele enunţate ale clasificării drept drog de mare risc:

a. Drogul sau substanţa prezintă mare risc de abuz.

b. Drogul sau substanţa nu are o utilizare medicală acceptată curent în Statele Unite.

c. Drogul sau substanţa nu este considerată ca fiind sigură să fie folosită sub supervizare medicală.

Haideţi să vedem, în contrapartidă, ce stă scris în decizia luată în problema petiţiei de reclasificare a canabisului de către DEA, din data de 6 septembrie 1988, în care judecătorul Francis L. Young enunţa argumentele favorabile marijuanei (care este denumită ca atare şi nu canabis) şi le voi expune în totalitate, ca să puteţi constata şi singuri cât de argumentate ştiinţific sunt deciziile DEA şi cât de ipocrite sunt, de fapt, deciziile guvernelor de interdicţie a uzului de marijuana:

"În privinţa existenţei "siguranţei în uzul marijuanei sub supervizare medicală", dosarul prezintă următoarele fapte ca fiind necontroversate:

(...)4. Aproape toate leacurile au efecte toxice, potenţial letale. Dar marijuana nu este o asemenea substanţă. Nu există nici o înregistrare, în întreaga literatură medicală, care să descrie un deces dovedit, documentat şi indus de canabis.

5. Aceasta este o declaraţie remarcabilă. În primul rând, înregistrările privind marijuana acoperă peste 5.000 de ani de experienţă umană. În al doilea rând, marijuana este folosită zilnic, actualmente, de un număr enorm de mare de oameni din întreaga lume. Estimările sugerează că 20-50 de milioane de americani, în mod cotidian, chiar dacă e ilegal, fumează marijuana fără beneficiile unei supervizări medicale directe. Totuşi, în pofida acestei lungi istorii a unui număr extraordinar de mare de fumători, în societate, nu există rapoarte medicale credibile, care să sugereze că uzul de marijuana a cauzat măcar un singur deces.

6. Prin contrast, aspirina, un leac comun distribuit fără reţetă, provoacă sute de decese anual.

7. Drogurile folosite în medicină primesc, în mod curent, o clasificare numită LD-50. Această clasificare arată la ce dozaj, 50% dintre animalele de test, care au primit drogul, vor muri ca urmare a toxicităţii induse de drog. Un număr mare de cercetători au încercat să determine valoarea LD-50 pe animale de test, fără vreun succes. Simplu spus, cercetătorii au fost incapabili să le dea animalelor suficientă marijuana pentru a le induce decesul.

8. În prezent, LD-50 este doar estimată în jurul valorii de 1:20.000 sau 1:40.000. În termeni profani, aceasta înseamnă că pentru a induce moartea unui fumător de marijuana, acesta ar trebui să consume de 20.000 la 40.000 de ori cantitatea de marijuana conţinută de o singură ţigară. Ţigările furnizate de NIDA (National Institute on Drug Abuse) cântăresc aproximativ 9 grame. Un fumător ar trebui să consume 680 de kilograme de marijuana, în interval de 15 minute, pentru a induce un răspuns letal.

9. În termeni practici, marijuana nu poate induce un răspuns letal ca urmare a toxicităţii drogului.

10. O altă modalitate medicală comună, de a determina siguranţa unui drog, este denumită raţia terapeutică. Această raţie se defineşte ca diferenţa dintre doza terapeutică eficientă şi o doză care ar fi capabilă să inducă efecte adverse.

11. Un produs comun, eliberat fără prescripţie, ca aspirina, are o raţie terapeutică de 1:20. Două aspirine reprezintă doza recomandată pentru un pacient adult. De 20 de ori această doză, 40 de aspirine adică, pot cauza reacţii letale la unii pacienţi şi mai mult ca sigur că vor provoca răniri considerabile ale sistemului digestiv, inclusiv hemoragii interne intense.

12. Raţia terapeutică pentru drogurile pe reţetă este de circa 1:10 sau mai scăzută. Valium, un drog prescris uzual pe reţetă, poate provoca daune biologice serioase dacă pacienţii consumă de 10 ori doza terapeutică (recomandată).

13. Există, desigur, droguri pe reţetă, care au raţii terapeutice mult mai scăzute. Multe dintre drogurile folosite în tratamentul pacienţilor cu cancer, glaucom şi scleroză multiplă, de exemplu, sunt privite ca toxine extrem de otrăvitoare, cu raţii terapeutice aflate mult sub valoarea de 1:1,5. Aceste droguri au, de asemenea, o clasificare LD-50 foarte mică şi pot conduce la reacţii toxice sau chiar letale, dacă sunt folosite necorespunzător.

14. Prin contrast, raţia terapeutică a marijuanei, la fel ca şi clasificarea LD-50, este imposibil de cuantificat, fiindcă este extrem de ridicată.

15. În termeni strict medicali, marijuana este, de departe, mai sigură decât multe alimente pe care le consumăm uzual. De exemplu, este imposibil să mănânci suficientă marijuana pentru a induce decesul.

16. Marijuana, în formele sale naturale, este una dintre cele mai sigure substanţe terapeutice active, cunoscute de om. Indiferent de metoda aleasă de analiză, marijuana poate fi utilizată în siguranţă în cadrul unui tratament supervizat medical."

Doctorul Eric Voth de la Institute on Global Drug Policy, aflăm din acest film că a fost una dintre principalele "eminenţe cenuşii" din spatele campaniei moderne anti marijuana, fiind considerat o autoritate mondială în acest domeniu, în calitate de consilier al celor mai malefici şi războinici preşedinţi americani: Reagan, cuplul Bush şi Clinton.

Ce anume susţine, înfocat, ipochimenul ?

Că marijuana, în totalitate, este o plantă inutilă şi periculoasă, tocmai fiindcă are prea multe substanţe chimice în compoziţie (488, dintre care 66 canabinoizi), singura sa utilizare eficientă fiind dată de extragerea individuală a canabinoizilor, de către companiile farmaceutice, fireşte şi nu de orice profan în propria-i bucătărie şi vinderea acestor canabinoizi la preţuri cât mai obscene posibile, sub formă de pastile ca Marinol şi Dronabinol, a căror valoare de stradă este de 5$ pastila de 250 mg.

Individul susţine neargumentat, ignorând statisticile, că marijuana accentuează cazurile de schizofrenie şi este incapabil să inventeze un efect secundar al marijuanei, mai periculos decât... euforia.

Haideţi să enunţăm, pentru comparaţie, efectele secundare (de fapt primare, în absenţa unei vindecări efective a pacientului) ale unui "drog minune" produs de Pfizer, amintit şi în film, Zoloft sau sertralina, care funcţionează ca inhibitor de serotonină şi care nu este considerat deloc ca dăunător de către DEA, FDA sau vreun guru medicamentos, ca Eric Voth:

a. efecte secundare minore: anxietate (pe care se chinuie, de fapt, s-o trateze), constipaţie, scăderea dorinţei sexuale, diaree, ameţeli, somnolenţă, uscăciunea gurii, transpiraţie crescută, pierderea poftei de mâncare, greaţă, nervozitate, stomac deranjat, oboseală, tulburări de somn, vărsături, scădere în greutate;

şi dacă nu v-aţi plictisit, cumva, să trecem şi la ceva mai serios:

b. efecte secundare majore: reacţii alergice severe (erupţie cutanată, urticarie, mâncărimi, dificultăţi de respiraţie, senzaţie de apăsare în piept, umflarea gurii, feţei, buzelor, limbii), comportament bizar, scaune negre sau cu sânge, dureri toracice, confuzie, control scăzut al vezicii urinare, incapacitate de concentrare, coordonare redusă, reflexe exagerate, leşin, emoţii rapide sau neregulate, febră, halucinaţii, pierderea memoriei, agitaţie, atacuri de panică, agresivitate, impulsivitate, iritabilitate, ostilitate, senzaţie exagerată de bine, nelinişte, apeluri persistente sau severe în urechi, erecţie persistenta, dureroasă, convulsii, anxietate severă sau persistentă sau insomnii, dureri de cap severe sau persistente, dureri de stomac, gânduri de sinucidere sau tentative, tremor, vânătăi sau hemoragii, reacţii psihice neobişnuite sau severe sau modificări ale dispoziţiei, slăbiciune neobişnuită, tulburări de vedere, agravarea depresiei.

Trebuie să recunosc că nu m-am putut lipsi de plăcerea de a le enunţa pe toate, fiindcă numai moartea subită mai lipseşte din lista de mai sus, a efectelor "benefice" ale unui drog prescris şi administrat sub "supervizare medicală competentă", de către indivizi în halate albe, care te conving, definitiv, că anumite ţări orientale nu au greşit deloc, când au definit această culoare ca având semnificaţie funerară.

Ce au reuşit până la urmă, în problema canabinoizilor, să obţină DEA şi FDA, care se laudă că există numai pentru siguranţa cetăţeanului ?

Pastila de tetrahidrocanabinol THC sintetic (Marinol sau Dronabinol) a intrat deja în statisticile FDA, ca fiind responsabilă de 4 dintre cele 11.687 de decese provocate de numai 17 dintre "drogurile sigure" aprobate de această instituţie, în perioada 1 ianuarie 1997 şi 30 iunie 2005.

Ca nefumător, administrarea marijuanei prin fumat mi se pare o metodă destul de dură, recunosc, dar nici măcar acest fapt nu poate constitui un argument defavorabil plantei, fiindcă aceasta poate fi şi ingerată, aşa cum a demonstrat canadianul Rick Simpson în filmul Run From The Cure, sub forma unui ulei extrem de dens, ce are aceleaşi efecte generale benefice ca şi fumatul în sine.

Îmi pare rău pentru un partizan obiectiv şi documentat ca doctorul Lester Grinspoon, deoarece, la fel ca şi prietenul său apropiat, Carl Sagan, care recunoştea că este consumator de marijuana, este posibil să nu mai apuce să vadă apusul unei legislaţii atât de ipocrite şi abuzive, impusă insidios în formă financiară, iniţial, împotriva căreia a militat aproape 40 de ani, dar rămân convins că cercetări complexe derulate de colective ca cel al doctorului Prakash Nagarkatti, care confirmă mecanismele de acţiune celulară descrise de Bruce Lipton, vor documenta incontestabil capacitatea generică de vindecare a canabisului, tocmai prin acţiunea sa infinit de complexă, la nivelul receptorilor CB1, prezenţi în toate organele corporale majore şi, mai ales, la nivelul receptorilor CB2, prezenţi în celulele sistemului imunitar.

În concluzie, marijuana rămâne o plantă extrem de periculoasă, dar numai pentru veniturile companiilor farmaceutice şi ale slugoilor lor politici şi lăsând la o parte imposibilitatea reproducerii pe cale sintetică a oricărei substanţe generate de uzina vie a unei plante, efectele pozitive documentate ale canabisului se datorează nu atât componentelor sale individuale, ci tocmai combinaţiei halucinante de 488 de substanţe, pe care ştiinţa actuală a fost incapabilă să le descifreze, încă, aflate în strânsă corelaţie cu sistemul endocanabinoid uman.




"40 de milioane de americani au fumat marijuana. Singurii cărora nu le-a plăcut sunt judecătorul Ginsberg, Clarence Thomas şi Bill Clinton." 

Jay Leno



14 comentarii:

  1. Mulțumesc!

    Rând pe rând se adună dovezile, ochi să avem și minte deschisă ca să vedem dincolo de aparențe.

    RăspundețiȘtergere
  2. Buna seara,Matt
    Oare aceasta specie de canabis aste aceiasi specie cu cea a caror seminte ssunt comestibile si care sunt singurele ce contin un echilibru perfect intre cei trei omega, iar din tulpinile ei se teseau panzele?
    Tatal meu a fost martor la aceste utilizari ale canepei. Chiar si in gradina mea creste spontan o specie de canepa. Dar ma intreb daca sunt una si aceiasi.
    Scuze,nu am vazut filmul, caci poate aflam raspunsul de acolo. Tu "te misti" atat de repede!
    Nopte buna!

    RăspundețiȘtergere
  3. Nu e acelasi lucru. La noi se cultiva subspecia "sativa". Asa-zisele droguri se extrag din "indica". Detalii poti gasi aici de exemplu http://www.revista-ferma.ro/articole-tehnologii-agricole/canepa-cannabis-sativa-l.html

    RăspundețiȘtergere
  4. Salut Matt,

    Ai putea sa traduci acest scurt video?

    https://europeaneconomics.wordpress.com/2011/12/02/ce-este-austeritatea/

    Mi se pare foarte interesanta explicatia data de acest profesor de la Universitatea Brown.

    RăspundețiȘtergere
  5. homo homini lupus ...no comment dupa ce vezi documentarul......AYAN

    RăspundețiȘtergere
  6. Cred ca doar reptilienii sun mai rai ca noi. :)

    RăspundețiȘtergere
  7. salutare,cu ce player se poate de privit ca sa arate şi subtitrarea,la mine nu arată nu ştiu de ce,folosesc kmplayer,merci

    RăspundețiȘtergere
  8. Răspunsuri
    1. Subtitrarea este incarcata automat in player numai daca are acelasi nume cu filmul. In KMP se foloseste Alt+O sau mouse dr pe ecran.

      Ștergere
  9. Multumesc Matt si pentru acest documentar.
    Keep up the god work! ;)

    RăspundețiȘtergere
  10. legalizati o data marijuana ca mor oameni nevinovati pana acum au fost legale drogurile aste care inca mai sunt pe piata de au omorat sute si sute de oameni sarea de baie sau cum ii spune si nu se poate legaliza marijuana care in 5000 de ani nu sa declarat nici un deces oricumesti tare omule....

    RăspundețiȘtergere

Deși, inițial, am activat această fereastră numai din considerente anti spam, mă văd nevoit să fac unele precizări pentru cei care nu înțeleg subtilitatea noțiunii de moderare online. Mai bine zis, fiindcă este un site personal, nu poate exista nici dreptul la replică, nici cel de a comenta pe site-ul meu. Ambele sunt simple privilegii, acordate, temporar, celor care apreciază faptul că primesc, pe gratis, ceva foarte muncit și, mai ales, celor care nu folosesc un limbaj agresiv sau suburban sau care nu bat câmpii pe lângă subiect, fără a fi în temă cu postările anterioare ale blogului. Iar comentariu înseamnă câteva fraze, nu o altă postare. De asemenea, nici comentariile la comentariul altui comentariu nu vor fi acceptate. Polemizați unde doriți, dar nu aici. Tot ceea ce nu corespunde acestor criterii va fi șters fără ezitare. Vă mulțumesc pentru înțelegere !