21 apr. 2015

Război prin telecomandă

„Implicarea în luptă a primei armate de roboţi, în Irak, este ultimul pas făcut pe o cale periculoasă – intrăm ca nişte somnambuli într-o ‚minunată lume nouă’ în care roboţii decid pe cine, unde şi când să ucidă. Deja, Coreea de Sud şi Israel folosesc armate de roboţi ca grăniceri, iar China, Singapore şi Marea Britanie se numără printre acele ţări care folosesc, din ce în ce mai mult, roboţii militari. Cel mai mare jucător rămâne, totuşi, SUA: roboţii fac parte integrantă din proiectul sistemelor de luptă ale viitorului, în valoare de 230 miliarde dolari, un plan de dezvoltare masivă a vehiculelor autonome care pot lovi din aer, de sub apă şi terestru. Congresul şi-a stabilit drept ţel ca o treime din numărul vehiculelor terestre ale armatei să fie telecomandate până în 2015. Peste 4.000 de roboţi sunt în serviciu în Irak, în prezent, iar alţii în Afganistan. Şi acum sunt, cu toţii, înarmaţi.”

Noel Sharkey
Profesor de inteligenţă artificială şi robotică
la Universitatea din Sheffield

Difuzat în august 2011 de postul canadian CBC-Tv, documentarul Remote Control War, regizat de Leif Kaldor, pune în discuţie aspectele evident malefice ale robotizării accentuate a armatelor marilor puteri ale lumii, tendinţă prezentată laudativ de propaganda corporatistă, şi nu la modul realist şi onest, ca pe o manifestare a unui „progres” ce tinde să excludă elementul uman din lanţul decizional al acţiunilor de luptă, cărora oricum le era străină omenia, atât timp cât în zonele de conflict de pe mapamond sunt reprezentate numai interesele meschine ale elitei sionist-financiare mondiale.

Recunosc că am vrut de foarte multă vreme să abordez acest subiect, încă de când am vizionat – parţial fireşte, fiindcă am un stomac prea sensibil pentru a suporta o sfidare atât de nesimţită – unul dintre primele discursuri de după „glorioasa” investire în funcţie a lui (B)O(m)bama, în care imbecilul ameninţa – în glumă, în opinia lui – eventualii pretendenţi la mâinile fiicelor sale cu atacuri cu drone, dacă nu se comportă corespunzător.

Mai ţine minte cineva acest lucru ?

Sincer, m-aş mira, fiindcă memoria voastră este mult prea scurtă, mai ales când vine vorba de lucruri care vă ameninţă siguranţa călduţă a traiului zilnic.

Care este mantra curentă a potentaţilor lumii, care răspândesc „democraţie” şi „libertate” cu tunul ?

„Roboţii pot salva vieţi” ?

Ce idioţenie mai este şi asta ?

Fireşte că elitelor le convine mult mai mult interpretarea denaturată a dictonului lui Publius Flavius Vegetius Renatus, „Si vis pacem, para bellum”, enunţat cu sensul de „Dacă vrei pace, pregăteşte-te de război”, extras forţat din contextul lucrării De Re Militari, fiindcă semnificaţia reală este că o ţară puternică este puţin probabil să facă obiectul unei agresiuni.

Dar, pentru cei care n-au înţeles încă asta, mă văd obligat să explic că pacea este un fenomen straniu, fiindcă se menţine de la sine, fără vreo intervenţie umană.

Absurd, nu-i aşa ?

Desigur că este absurd, când aşa-zisa nouă ordine mondială este dictată pe această planetă de un imperiu satanic, jandarmul corporatist, SUA, pentru care războiul este cea mai profitabilă afacere posibilă, sub conducerea unui descreierat premiat în derâdere cu suprema distincţie masonică pentru pace, care a continuat tradiţia criminalei familii Bush, însângerând întreg orientul.

Toţi aceşti nemernici, politicieni, militari de rang înalt sau „savanţi”, angajaţi în producţia de arme, care fac apologia războiului, plângându-se neîncetat de pierderile umane şi materiale suferite pe front şi de viclenia „insurgenţilor” şi „teroriştilor”, care refuză să se angajeze în conflicte directe şi apelează la tactici de gherilă, omit, desigur, să declare esenţialul: ei sunt invadatorii, care au intrat cu cizmele în casele şi în vieţile acelor oameni, a căror singură „vină” este că încearcă să se apere, cu puţinele mijloace aflate de îndemână, de agresiunea laşă a armatelor corporatiste.

Mă refer, fireşte, la trupele americane, dar şi la cele care aparţin sateliţilor SUA, inclusiv ale României, mai nou, implicate în toate conflictele de pe glob, sub umbrela mincinoasă a sintagmei de „luptă contra terorismului” şi, bineînţeles, la una dintre cele mai criminale armate ale lumii, cea israeliană, care a transformat într-un gheto uriaş Fâşia Gaza, în care a înghesuit marea masă a populaţie palestiniene oprimate, pe care o bombardează neîncetat, spre deliciul unor colonişti israelieni cel puţin la fel de tâmpiţi şi asasini ca şi armata sionistă în care sunt obligaţi să se înroleze.

Vieţile acestor criminali în masă sunt protejate de toată această tehnologie de ultimă oră şi nu cele ale victimelor lor şi ar fi bine să nu uitaţi niciodată acest lucru, mai ales acum, când robotizarea câmpului de luptă este prezentată în mass-media ca pe o culme a progresului şi a umanismului invadatorilor.

Nu încetez să mă minunez de entuziasmul dement al acestor savanţi iresponsabili, cel puţin de la Einstein şi Oppenheimer şi Teller încoace, care se declară încântaţi de „minunatele” arme care le tot răsar din capetele putrede şi lipsite de cea mai elementară noţiune de etică.

La ce anume îşi imaginează aceşti nătângi vânduţi că le vor fi folosite creaţiile infame ?

Unul dintre slugoii bine plătiţi ai noii ordini mondiale, P. W. Singer, de la Brookings Institution (una dintre cele mai ordinare organizaţii ale lumii – cam din aceeaşi clasă cu Institutul Tavistock – la care m-am referit într-o postare anterioară) sintetizează crezul acestor invadatori prin expresii de genul „ceva incredibil de important în istoria războiului şi chiar a întregii omeniri” (de parcă scopul esenţial al existenţei omenirii ar fi războiul şi nu coexistenţa paşnică), având chiar tupeul să citeze un răcan american de rang înalt, afirmând cinic că „nu mai trebuie să scrii o scrisoare de condoleanţe mamei cuiva”.

Fireşte că ar fi şi inoportun şi de-a dreptul imposibil să scrii astfel de scrisori sutelor de mii de familii îndoliate de invaziile sataniştilor americani şi ale aliaţilor lor, desfăşurate aproape continuu, undeva în lume, în epoca inaugurată de primul război din Golf, din 1991.

Cât de benefice şi de eficiente sunt, de fapt, aceste drone ?

Să nu uităm, în primul rând, că nici unui instrument ucigaş nu i se poate alătura atributul de „benefic”, mai ales că, prin lege, orice stat poate folosi aceste drone fără restricţii, chiar şi împotriva propriei populaţii, dacă doreşte.

Este suficient ca guvernul să scornească, mediatic, o ameninţare teroristă din partea oricărui amărât care nu se încadrează în sistem, şi-i poate trimite pe cap oricât de multe drone doreşte.

Desigur că, în acelaşi timp, legea, la fel ca şi în cazul armelor de foc, interzice posesia de astfel de  drone de către cetăţeanul de rând, şi sper că nu sunteţi chiar atât de naivi încât să credeţi explicaţia oficială, fiindcă singura motivaţie este că un cetăţean trebuie să fie împiedicat, cu orice preţ, să se apere eficient împotriva agresiunii statale interne, care este la fel de imorală şi ilegitimă ca invaziile armate glorificate de globalişti.

Fireşte că toate această apologie propagandistică făcută armelor „umane” omite, întotdeauna, să menţioneze că pot fi folosite contra propriei populaţii, fără a mai specifica şi ce anume scoate o mulţime de oameni în stradă şi cât de uman este tratamentul care le este aplicat acestora, când vorbim de arme cu microunde sau sunete de joasă frecvenţă, de exemplu.

O altă mantră a lingăilor guvernamentali este că „roboţii fac lumea un loc mai sigur” – pentru ei, desigur.

Se contestă, furibund, aspectul josnic al folosirii roboţilor pentru supraveghere şi, în principal, atacuri de la distanţă executate asupra unor persoane sau grupuri umane şi, astfel, ca de obicei, pierdem din vedere esenţialul.

Imoral este să transformi întregul glob pământesc într-o mare închisoare supravegheată permanent, sub pretextul asigurării securităţii personale şi, mai ales, imoral este să ucizi, indiferent de mijloacele folosite, mai ales atunci când declari, cu un cinism dezgustător, că aşa-zisele victime colaterale sunt „pierderi acceptabile”.

Este de la sine înţeles că dronele, al căror număr va creşte exponenţial, vor oferi elitei mondiale mijloacele necesare pentru a elimina orice ţintă incomodă, fie că vorbim de o persoană, un grup sau chiar de o ţară nealiniată globalismului, şi, fiindcă  nu vom avea acces niciodată la statisticile reale ale acestor asasinate în masă, este foarte posibil ca numărul victimelor, în eventualitatea prăsirii unor întregi armate robotizate, aşa cum se şi intenţionează, să se apropie sau chiar să-l egaleze pe cel rezultat din folosirea armelor de nimicire în masă.

De fapt, întrucât elitele lumii şi-au demonstrat, pe faţă, în mii de ani de impunere a unor regimuri sclavagiste, în esenţă, dispreţul faţă de viaţa umană, mă tem că voi fi de acord cu realizatorii filmului şi că nu va dura prea mult până când aceşti roboţi vor deveni adevăraţi „terminatori”, care vor decide, independent, când şi în ce măsură să-şi folosească armele împotriva aşa-zişilor insurgenţi, iar de aici şi până la scenariul de coşmar al unei inteligenţe artificiale scăpate de sub control, care ucide, fără discriminare, orice fiinţă întâlnită în cale, nu mai este decât un pas.

Puteţi s-o numiţi din nou paranoia, dar eu cred cu tărie că exact asta şi este intenţia stăpânilor acestei planete, care oricum se plâng continuu, de câteva decenii încoace, că ne-am înmulţit peste măsură şi nu mai putem fi controlaţi şi stârpiţi eficient prin mijloacele imaginate de ei, până în prezent: otrăvirea legală a alimentaţiei, chimizarea atmosferei, infestarea surselor de apă, medicina alopată ş.a.m.d.

Deci, în concluzie, vorbim despre automatizarea crimei în masă, idealul sociopaţilor care conduc această lume din vremuri imemoriale, şi fireşte că, dacă n-o vor face pe faţă, simultan, în întreaga lume, consolidând minciuna, ca de obicei, cu ajutorul mass-media, fiindcă nu vom fi îndreptaţi către abator în secunda imediat următoare, noi, (in)conştienţii acestei lumi, vom proceda ca de obicei, aşteptând năuci o mântuire miraculoasă care să se producă sub orice formă, dar în nici un caz printr-o implicare conştientă şi prin manifestarea responsabilităţii noastre individuale.

„Soldaţii umani au la dispoziţie protocoale, cum ar fi convenţiile de la Geneva, după care se ghidează. Roboţii autonomi se supun numai legilor conflictelor armate în care se folosesc arme convenţionale. Dar roboţii autonomi nu seamănă cu nici o altă armă. Suntem pe cale să lăsăm decizia de a ucide pe mâna maşinilor, care nu sunt suficient de inteligente nici măcar pentru a fi numite proaste. Din moment ce costurile lor sunt în scădere, iar tehnologia devine tot mai accesibilă, vom fi în curând martorii unei curse a înarmării robotice care va fi greu de stopat. Este imperativă crearea unei legislaţii internaţionale şi a unui cod etic pentru roboţii de luptă autonomi, până nu va fi prea târziu.”

Noel Sharkey
Profesor de inteligenţă artificială şi robotică
la Universitatea din Sheffield

Remote Control War ... link2

4 comentarii:

  1. Bun articol! Succint, la obiect! Problema binecunoscuta e insa, ca desi unii dintre noi ne-am cam dat seama de ceva vreme cum stau lucrurile in "minunata lume noua", mai complicat e cu identificarea solutiilor la nivel individual si colectiv... Unii emigreaza cat mai departe de razboiul iminent de la granita, in ideea de fugi cat mai departe de pericolul cel mai aproape si de a gasi o colivie/celula de inchisoare mai de lux (ex Elvetia, Luxembour, tarile nordice, etc). Altii sunt depasiti de situatie si sunt nehotarati daca sa fuga acum sau sa mai astepte, ca poate-poate "lucrurile vor reintra in normal, in Romania lucrului bine facut!" :)) ce gluma cinica si macabra! iar cei mai multi, dupa cum se stie nici nu constientizeaza pe ce lume traiesc, dorm si dorm si dorm....fiind infestati de manipularea/otrava zilnica, care le prajeste si ultimul neuron ramas stingher, care inca nu murise de plictiseala si singuratate...Lucruri binecunoscute de cei interesati si constienti...Maria

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Din cauza celor care dorm această așa-zisă civilizație s-ar putea să dispară curând și cred că exact asta și merită. Soluții există, multe dintre ele au fost prezentate în filmele de pe acest site și ale partenerilor, dar 99% dintre oameni sunt abulici și, de fapt, au și uitat că au creier. Deci n-are sens să vorbim de conștiință în cazul lor. Mulțumesc pentru aprecieri Maria !

      Ștergere
  2. Exista vreo posibilitate de a descarca aceste filme si nu doar de a le vizualiza?

    RăspundețiȘtergere

Deși, inițial, am activat această fereastră numai din considerente anti spam, mă văd nevoit să fac unele precizări pentru cei care nu înțeleg subtilitatea noțiunii de moderare online. Mai bine zis, fiindcă este un site personal, nu poate exista nici dreptul la replică, nici cel de a comenta pe site-ul meu. Ambele sunt simple privilegii, acordate, temporar, celor care apreciază faptul că primesc, pe gratis, ceva foarte muncit și, mai ales, celor care nu folosesc un limbaj agresiv sau suburban sau care nu bat câmpii pe lângă subiect, fără a fi în temă cu postările anterioare ale site-ului. Iar comentariu înseamnă câteva fraze, nu o altă postare. De asemenea, nici comentariile la comentariul altui comentariu nu vor fi acceptate. Polemizați unde doriți, dar nu aici. Tot ceea ce nu corespunde acestor criterii va fi șters fără ezitare. Vă mulțumesc pentru înțelegere !