Cancerul - Tratamentele interzise

„O soluţie reală a problemei cancerului ar însemna lichidarea programelor de cercetare, perimarea instantanee a ‚competenţelor’, sfârşitul viselor perpetuării gloriei personale; triumful asupra cancerului ar însemna blocarea contribuţiilor provenite din filantropia auto-susţinută şi tăierea fondurilor alocate de congres, ar ameninţa de moarte instituţiile clinice actuale, făcând să fie inutile şi demodate operaţiile chirurgicale scumpe, tratamentele radiologice şi chimioterapiile, de care depind atât de multe cariere şi în care s-au investit atât de mulţi bani şi echipamente. Teama provocată de o asemenea perspectivă, fie şi instinctivă, nu poate conduce decât la opoziţie şi ostilitate faţă de abordările alternative, proporţionale cu perspectivele terapeutice valide ale acestora. Ca atare, noile terapii trebuie să fie tăgăduite, negate, descurajate şi interzise cu orice preţ, indiferent de rezultatele testelor reale sau, de preferat, fără nici un fel de testare. Aşa cum vom vedea, acest tipar a fost aplicat repetat şi aproape constant.”

Robert Houston & Gary Null

„The Great Cancer Fraud”

Regizorul Italian, Massimo Mazzucco, a lansat, în 2010, acest documentar, Cancer - The Forbidden Cures – care se bucură, actualmente, de privilegiul de a fi interzis în imperiul libertăţii absolute, SUA fireşte (varianta Youtube) – aducând în discuţie subiectul, extrem de incomod, al incompetenţei aparente a medicinei alopate de a găsi un leac celei mai grave boli cunoscute de om, cancerul, mult mai eficientă în a ascunde, însă, în deplină complicitate cu Big Pharma, realitatea că, de peste o sută de ani, zeci de medici, savanţi şi cercetători au descoperit diverse soluţii, foarte eficiente, în lupta cu maladia, numai pentru a fi interzise brutal prin măsuri politice şi propagandistice, în scopul prezervării paradigmei medicale chimizate, actuale, care se simte ameninţată la maxim de orice remediu natural, ce nu poate fi, implicit, patentat şi exploatat eficient, în goana după profit.

Dacă se îndoieşte, însă, cineva de actualitatea acestei probleme, îl invit să ignore cifrele oferite în film şi să consulte altele, oferite de exemplu de site-ul „Medindia – Networking for Health” care publică, la link-ul pe care vi l-am pus la dispoziţie, un ceas ceva mai lugubru, „World Cancer Death Clock” şi îmi permit să le şi înşirui, fiindcă la momentul când veţi citi această postare nu este deloc exclus să fie ceva mai mari: 11,8 decese/minut sau 708 decese/oră sau 16.992 decese/zi, adică 2.496.444 în acest an, cu o estimare de 6.202.080 până la final de an.

Şi nu uitaţi, vă rog, că cifrele reale sunt cu mult mai mari, fiindcă este o statistică oarecum oficială, adică, în conformitate cu standardele actuale, sunt excluşi din ea toţi cei care au supravieţuit cu o secundă limitei de cinci ani, după ce au fost supuşi la „tratamentele” barbare ale medicinei alopate actuale: operaţii chirurgicale, chimioterapie sau iradiere.

Propriul meu tată a fost unul dintre cei „căzuţi” din statistici, fiindcă a decedat, „vindecat oficial” fiind, din cauza metastazelor intestinale, dar după cinci ani şi şase luni de la decizia medicilor că are un colon mult prea lung pentru vârsta lui şi că orice supliment vitaminic trebuie asezonat cu niţel cobalt.

Ca să vă fie şi mai clar ce înseamnă ultimele două aşa-zise leacuri oferite de medicina actuală, care a ajuns să aibă nesimţirea de a legifera şi ce anume avem noi dreptul să bem sau să inhalăm sau să ne punem în farfurie, conform logicii contorsionate a mafiei medico-farmaceutice cele 2.053 de bombe nucleare detonate pe Terra, până în prezent şi inclusiv cele trei „accidente” nucleare mai recente - de la Three Miles Island (1979), Cernobîl (1986) şi Fukushima (2011) - au avut, de fapt, scopul umanitar nedeclarat, din pură modestie corporatistă, de a ne vindeca definitiv de cancer.

Tot la capitolul clarificări, voi încerca să vă fac să înţelegeţi de ce extraordinarul „Memorial Sloan Kettering Cancer Center” – în buna tradiţie a escrocului Morris Fishbein, prietenul lui Al Capone – s-a încăpăţânat să blocheze, continuu, orice testare onestă a remediilor naturale ale cancerului şi voi specifica, în primul rând, că, la capitolul reputaţie, despre această instituţie s-a scris, de parcă ar fi fost un titlu de laudă: „MSKCC este, de multă vreme, liderul necontestat în domeniul tratării cancerului prin chirurgie, chimioterapie şi radioterapie”, adică, mai plastic spus, sarcina salvării lui Iisus a fost încorporată în fişa postului lui Iuda.

Iar, în al doilea rând, aplicând dictonul „Follow the money !”, încetăţenit tocmai în timpul campaniei Watergate, de revelare a corupţiei lui Nixon, „marele războinic anticancer”, aflăm că unul dintre principalii finanţatori ai centrului a fost tocmai „filantropul” Laurance Rockefeller, acelaşi psihopat bun prieten al amicului nostru Steven Greer, cel care invocă OZN-uri cu pene de struţ, lumânărele, incantaţii şi tămâie.

Despre incompetenţa clară a medicinei alopate, care, în câteva secole de existenţă, nu şi-a îndeplinit nici măcar 1% din obiectivele „morale” cuprinse în jurământul lui Hipocrate, s-au scris tomuri întregi şi eu însumi i-am dedicat 19 postări cu eticheta „Anti Big Pharma” şi tot atâtea filme traduse – pe care vă invit să le (re)vedeţi – şi vă rog să mă credeţi că nu simt nevoia să aduc prea multe argumente suplimentare, după ce am scris, deja, aproape o carte pe această temă.

În această ordine de idei, prefer să vă prezint, în schimb, câteva opinii ale unor oameni mult mai calificaţi şi mai documentaţi decât mine, pe acest subiect.

1. Dr. Robert Sharpe: „[…] în societatea noastră, tratarea bolii este ceva enorm de profitabil, pe când prevenirea ei nu este absolut deloc profitabilă. În 1985, piaţa terapiilor anticancer din SUA, Europa Occidentală şi Japonia a fost estimată la peste 3,2 miliarde de lire sterline, cu o ‚tendinţă’ anuală de creştere constantă de 10%, în ultimii cinci ani anteriori (n.a. Deci circa 46 de miliarde de lire sterline, în prezent). De prevenirea bolii nu beneficiază nimeni, cu excepţia pacienţilor. Aşa cum industria ‚drogurilor farmaceutice’ prosperă de pe urma principiului ‚o pilulă pentru fiecare boală’, extrem de multe cercetări medicale sunt impulsionate numai de visul unui leac miraculos, care ne aşteaptă chiar după colţ.”

2. Andreas Moritz, autorul cărţii „Cancer Is Not a Disease”: „Această carte poate servi ca o revelaţie ce poate schimba viaţa acelora, suficient de deschişi la minte, care iau în considerare posibilitatea ca ‚boala’ numită cancer să nu fie, de fapt, o boală. În schimb, ar putea privi cancerul ca pe o încercare finală şi extrem de elaborată a organismului de a se vindeca singur şi de a rămâne în viaţă, cât de mult timp permit circumstanţele; circumstanţe care, aşa cum veţi descoperi, sunt cel mai probabil sub controlul nostru.

S-ar putea să rămâneţi şocaţi dacă veţi afla că, dacă sunteţi afectaţi de oricare dintre factorii esenţiali ce conduc la cancer (ei constituind, de fapt, adevărata boală), atunci este foarte posibil să muriţi rapid, dacă organismul vostru nu produce ‚celulele canceroase’. În acest sens, promovez ideea că boala canceroasă este, de fapt, un proces de vindecare, pe care trebuie să-l sprijinim şi nu să-l suprimăm sau să luptăm contra lui. Voi furniza dovezi că această abordare, mai degrabă neortodoxă, a vindecării cancerului, este mult mai eficientă decât metodele care implică distrugerea lui.

Afirm, în continuare, că boala canceroasă – mecanismul final de vindecare a organismului – se va instala numai după ce principalul sistem de eliminare a toxinelor din organismul uman a fost deja anihilat. În circumstanţe extreme, expunerea la mari cantităţi de agenţi carcinogeni poate provoca un colaps al apărării organismului, în numai câteva săptămâni sau luni, ceea ce necesită, în consecinţă, dezvoltarea rapidă şi agresivă a unei tumori, pentru a rezolva problema. În general, sunt necesari mulţi ani sau chiar decenii pentru ca aşa-zisele ‚tumori maligne’ să se formeze şi să poată fi observate prin proceduri de diagnostic.

Din nefericire, concepţii fundamental greşite sau lipsa completă de informaţii privind adevăratele motive ale dezvoltării tumorilor maligne au transformat celulele ‚nealiniate’ în monştri vicioşi, care încearcă să ne omoare fără discriminare, poate ca represalii pentru păcatele noastre şi abuzurile la care ne-am supus trupurile. Totuşi, aşa cum sunteţi pe cale să aflaţi, cancerul este de partea noastră, nu împotriva noastră. Dacă nu ne schimbăm percepţiile asupra naturii reale a cancerului, acesta va rezista cel mai probabil la tratament, în special în cazul celor mai ‚progresiste’ şi uzitate metode.

[…] Oricum ar fi, veţi descoperi că deţineţi, întotdeauna, controlul deplin asupra corpului. Ca să supravieţuiţi în trup uman, trebuie să aveţi acces la o anumită cantitate de energie, necesară vieţii. Puteţi folosi această energie inerentă fie pentru a hrăni şi vindeca organismul, fie pentru a duce o bătălie împotriva unei aşa-zise boli, pe care teoria medicală o consideră capabilă să vă ucidă. Opţiunea finală vă aparţine !”

3. Herbert Bailey, autorul cărţii „A Matter of Life or Death, The Incredible Story of Krebiozen”: „Soarta Krebiozen-ului a fost similară. La numai câteva luni după ce dr. Ivy şi-a făcut cunoscute observaţiile asupra unui lot de 26 de pacienţi, ce prezentau evoluţii promiţătoare, „Journal of the American Medical Association” a publicat un raport asupra Krebiozen. Acesta făcea referire la 100 de dosare de caz, un proiect pe care mari savanţi ar fi avut dificultăţi în a-l completa acceptabil în doi ani, nu în şase săptămâni, chiar de ar fi lucrat cu maximum de viteză. Raportul a fost extrem de dăunător şi opinia observatorului de rând, după lecturarea lui, a fost reflectată de editorialul din Chicago Tribune care afirma: ‚Medical vorbind, Krebiozen a murit. Haideţi să-l îngropăm fără prea multă ceremonie !’. Aceşti oameni, printre care s-au aflat mii de medici care se bazau numai pe revista amintită, anterior, ca sursă credibilă de informaţii, n-au aflat niciodată că, în esenţă, acel raport a fost falsificat.”

4. Bill Henderson, autorul cărţii „Cancer Free”: „Organismul uman este proiectat să se vindece singur – de aceea oasele rupte se sudează singure, rănile ni se închid, viruşii sunt distruşi de sistemul imunitar, iar infecţiile sunt eliminate. Dar corpul nostru poate face asta numai dacă suntem consecvenţi şi îi furnizăm combustibilul potrivit funcţionării echipamentelor sale. Celulele noastre funcţionează numai prin absorbirea de mini substanţe nutritive şi acest proces este coordonat de enzime. Orice este necesar organismului poate fi găsit numai în alimente proaspete, de natură vegetală. Dacă te rezumi la a consuma numai alimente proaspete, vegetale, îi oferi trupului tău, în proporţie de 100%, exact hrana necesară pentru a putea lupta cu boala. Acest gen de dietă îţi va vindeca trupul, literalmente, fiindcă alimentele vegetale au capacitatea de a purifica orice organ, de a-l detoxifica în întregime.”

Concluzionând, în ceva mai puţin de un secol, averea unui nenorocit de vânzător de ulei de şarpe, John D. Rockefeller, care şi-a sprijinit numai confraţii, adevăraţii şarlatani, moştenitori ai tradiţiilor oneroase ale spiţerilor evului mediu, a scufundat sistemul medical internaţional în negura unei ştiinţe absurde, preocupată numai de emiterea de teorii justificative pentru profiturile obscene ale corporaţiilor chimico-farmaceutice, medicina alopată legiferată ajungând aproape să se confunde cu o sintagmă morbidă, care-i oglindeşte mult mai fidel rezultatele, „crima chimic-organizată”.

 „În pofida opiniei unanime că 85% dintre toate cancerele sunt provocate de factori de mediu, mai puţin de 10% din bugetul (U.S.) National Cancer Institute este destinat studierii factorilor de mediu. Şi, în pofida părerii unanime că majoritatea factorilor de mediu sunt în corelaţie cu nutriţia, mai puţin de 1% din bugetul National Cancer Institute este destinat studiilor nutriţionale. Şi până şi acea valoare infimă a trebuit să fie impusă institutului printr-un amendament special al National Cancer Act din 1974.”

Hans Ruesch,

(1913-2007)

Cancer - The Forbidden Cures (torrent)

Subtitrare