Sursă film: J. Krishnamurti ONLINE
„Aţi observat ce anume se întâmplă atunci când vă este interzisă o mică plăcere ? Când nu obţineţi ceea ce doriţi, deveniţi încordaţi, invidioşi, plini de ură. Aţi observat, atunci când nu vă este permisă plăcerea băutului sau a fumatului sau a sexului sau oricare altă plăcere, aţi observat bătăliile care se dau în voi înşivă ? Şi toate acelea sunt o formă de frică, nu-i aşa ? Vă temeţi că nu veţi obţine ceea ce doriţi sau că veţi pierde ceea ce aveţi deja. Când o anumită formă de credinţă sau ideologie, pe care aţi respectat-o ani de zile, este zdruncinată sau este îndepărtată, datorită logicii sau a meandrelor vieţii, nu-i aşa că vă temeţi să mai fiţi singuri ? […] Dacă înţelegeţi că, acolo unde există căutarea plăcerii, trebuie să existe suferinţă, nu aveţi decât să trăiţi astfel, dacă asta vă doriţi, dar nu o lăsaţi să vă domine. Dacă vreţi să puneţi capăt plăcerii, totuşi, ceea ce înseamnă şi sfârşitul suferinţei, trebuie să fiţi pe deplin atenţi la întreaga structură a plăcerii – nu s-o eliminaţi, aşa cum fac călugării sau sannyasi, fără a se uita vreodată la o femeie, fiindcă ei cred că este un păcat şi distrug, astfel, vitalitatea capacităţii lor de înţelegere – ci observând întreaga structură şi semnificaţie a plăcerii.”
J. Krishnamurti (1895-1986),
Freedom from the Known, 37, 38
Krishnamurti despre plăcere !
Postări
2 comentarii:
„Este un loc vechi, cu dealurile sale vechi
şi acolo există o şcoală, cu care am legături..
Şi acolo simţi imensitatea timpului...
sentimentul unei absolute nemişcări.
Şi...
când ajungi acolo, asta simţi,
o tăcere deplină...
pe care trecerea timpului nu a atins-o.”
Aceste gânduri mi-au amintit instantaneu de Lucian Blaga:
„Eu cred că veşnicia s-a născut la sat.
Aici orice gând e mai încet,
şi inima-ţi zvâcneşte mai rar,
ca şi cum nu ţi-ar bate în piept,
ci adânc în pământ undeva.
Aici se vindecă setea de mântuire
şi dacă ţi-ai sângerat picioarele
te aşezi pe un podmol de lut.”
...si, consecutiv, de Rosia Montana si dealurile noastre subcarpatice..
care au nevoie de noi si noi de ele, pentru a fiinta!
Multumesc pentru aceste comori impartasite, numai bine iti doresc!
Anca
De mic copil am tanjit dupa locuri inca neatinse de om. Din pacate nu prea mai exista. Numai bine si tie Anca ! :)
Trimiteți un comentariu