6 nov. 2013

Krishnamurti: Conversaţii cu dr. Allan W. Anderson -
Partea a XI-a


„Să luăm, drept exemplu, trauma pe care fiecare om o suferă încă din copilărie. Cineva este rănit de părinţii săi, psihologic; apoi este rănit în şcoală, în universitate, prin comparaţie, prin competiţie, afirmându-se că cineva ar trebui să fie primul în domeniul său ş.a.m.d. În decursul vieţii, există acest proces, constant, al traumatizării. Cineva poate că ştie acest lucru şi faptul că toate fiinţele umane sunt traumatizate, profund, lucru de care ele poate că nu sunt conştiente şi din care provin toate aceste forme de acte nevrotice. Toate acestea fac parte din conştiinţa cuiva – pentru unii sunt ascunse şi alţii sunt pe deplin conştienţi că sunt traumatizaţi. Acum, oare este posibil să nu fii rănit, absolut deloc ? Deoarece, drept consecinţă a traumatizării cuiva, acesta clădeşte un zid în jurul său, retrăgându-se din relaţiile cu alte fiinţe umane, pentru a nu mai fi rănit vreodată. Asta denotă teamă şi o izolare treptată. Deci, ne punem întrebarea: ‚Oare este posibil, nu numai să te eliberezi de traumele trecutului, ci, de asemenea, să nu mai fii rănit vreodată ?”

J. Krishnamurti (1895-1986),
The Flame of Attention, pg. 87-88

Krishnamurti despre natura traumei ! 

30 oct. 2013

Cei patru călăreţi ai apocalipsei

„Ashcroft respinge cu putere atât imoralitatea cât și apatia ființelor umane şi s-ar putea să fie primul regizor de filme documentare care, abordând acest domeniu, le solicită, mai degrabă, soluții viabile interlocutorilor săi şi nu numai să ridice nefast din umeri. De aceea nu ai cum să fii decât mult mai bine informat şi mai bine pregătit să faci acele schimbări şi modificări ale percepţiei, care-ţi sunt necesare, dacă vei pleca de la acest nivel al cunoaşterii. În pofida titlului apocaliptic, este un film extrem de încurajator.”

Mike McCahill,
Cinesthesiac

Lansat în data 14 martie 2012 în Marea Britanie, acest documentar deosebit, Four Horsemen – scenariul Dominic Frisby şi regia Ross Ashcroft – ce prezintă opiniile documentate a peste 20 de experţi mondiali, în frunte cu Noam Chomsky, a acumulat, între timp, 19 premii prestigioase internaţionale, aşa cum puteţi observa şi pe generic.

19 oct. 2013

Krishnamurti: Conversaţii cu dr. Allan W. Anderson -
Partea a X-a


„Dacă pot devia puţin de la subiect, cred că este important să înţelegem ce înseamnă să asculţi, fiindcă, atunci, ceea ce s-a afirmat ar putea avea o semnificaţie mai presus de cuvinte. Mi se pare că foarte puţini dintre noi chiar ascultăm. Nu ştim cum să ascultăm. Mă întreb dacă v-aţi ascultat, vreodată, cu adevărat copilul, soţia sau soţul sau o pasăre. Mă întreb dacă v-aţi ascultat vreodată mintea, atunci când priviţi un apus de soare sau dacă aţi citit vreo poezie având atitudinea potrivită de a asculta. Dacă ştim cum să ascultăm, tocmai acea ascultare este o acţiune în care are loc miracolul înţelegerii. Dacă ştim cum să ascultăm ceea ce se spune, atunci vom descoperi dacă este ceva adevărat sau fals. Şi, ceea ce este adevărat, cineva nu trebuie să accepte: pur şi simplu este realitatea. Numai atunci când există o dispută între un fals sau altul, atunci există acceptare sau respingere, acord sau dezacord.”
J. Krishnamurti (1895-1986),
Collected Works, Vol. XI, 352, Action

Krishnamurti despre arta de a asculta ! 

15 oct. 2013

Krishnamurti: Conversaţii cu dr. Allan W. Anderson -
Partea a IX-a


„Fără pasiune cum ar putea exista frumuseţe ? Nu mă refer la frumuseţea picturilor, a clădirilor, a femeilor machiate şi toate celelalte. Ele au propriile forme de frumuseţe. Lucrurile elaborate de om, cum ar fi o catedrală, un templu, o pictură, o poezie sau o statuie, pot să fie sau pot să nu fie frumoase. Dar există o frumuseţe care este mai presus de sentimente şi gândire şi care nu poate fi sesizată, înţeleasă sau cunoscută, dacă nu există pasiune. Deci, să nu înţelegeţi greşit semnificaţia cuvântului pasiune. Nu este un cuvânt urât; nu este un lucru pe care-l poţi cumpăra la piaţă sau despre care poţi vorbi, la modul romantic. Nu are absolut nimic de-a face cu emoţiile, cu sentimentele. Nu este un lucru respectabil; este o flacără care distruge tot ceea ce este fals. Şi ne este, întotdeauna, atât de teamă să permitem acelei flăcări să devoreze lucrurile care ne sunt dragi, lucrurile pe care noi le numim importante.”

J. Krishnamurti (1895-1986),
The Book of Life

Krishnamurti despre frumuseţea lăuntrică ! 

30 sept. 2013

Krishnamurti: Conversaţii cu dr. Allan W. Anderson -
Partea a VIII-a


„Aţi observat ce anume se întâmplă atunci când vă este interzisă o mică plăcere ? Când nu obţineţi ceea ce doriţi, deveniţi încordaţi, invidioşi, plini de ură. Aţi observat, atunci când nu vă este permisă plăcerea băutului sau a fumatului sau a sexului sau oricare altă plăcere, aţi observat bătăliile care se dau în voi înşivă ? Şi toate acelea sunt o formă  de frică,  nu-i aşa ? Vă temeţi că nu veţi obţine ceea ce doriţi sau că veţi pierde ceea ce aveţi deja. Când o anumită formă de credinţă sau ideologie, pe care aţi respectat-o ani de zile, este zdruncinată sau este îndepărtată, datorită logicii sau a meandrelor vieţii, nu-i aşa că vă temeţi să mai fiţi singuri ? […] Dacă înţelegeţi că, acolo unde există căutarea plăcerii, trebuie să existe suferinţă, nu aveţi decât să trăiţi astfel, dacă asta vă doriţi, dar nu o lăsaţi să vă domine. Dacă vreţi să puneţi capăt plăcerii, totuşi, ceea ce înseamnă şi sfârşitul suferinţei, trebuie să fiţi pe deplin atenţi la întreaga structură a plăcerii – nu s-o eliminaţi, aşa cum fac călugării sau sannyasi, fără a se uita vreodată la o femeie, fiindcă ei cred că este un păcat şi distrug, astfel, vitalitatea capacităţii lor de înţelegere – ci observând întreaga structură şi semnificaţie a plăcerii.”

J. Krishnamurti (1895-1986),
Freedom from the Known, 37, 38

Krishnamurti despre plăcere !

19 sept. 2013

Krishnamurti: Conversaţii cu dr. Allan W. Anderson -
Partea a VII-a


„Ce se întâmplă atunci când nu blamezi dorinţa, atunci când nu o judeci, ca fiind bună sau rea, ci pur şi simplu eşti conştient de prezenţa ei ? Mă întreb dacă ştiţi ce înseamnă să fii conştient de ceva anume ? Majoritatea dintre noi nu suntem conştienţi, fiindcă ne-am obişnuit atât de mult să condamnăm, să judecăm, să evaluăm, să identifică, să alegem. Alegerea, în mod evident, blochează conştientizarea, fiindcă alegerea are loc, întotdeauna, ca rezultat al unui conflict. Să fii conştient atunci când intri într-o încăpere, să observi toată mobila, covorul sau absenţa lui ş.a.m.d., numai să le observi, să fii conştient de ele, fără a le judeca în vreun fel anume, este foarte dificil. Aţi încercat vreodată să priviţi o persoană, o floare, să percepeţi o idee, o emoţie, fără a alege ceva, fără a le judeca ? Şi, dacă cineva face acelaşi lucru cu dorinţa, dacă cineva trăieşte în prezenţa ei, fără a o nega sau a spune: ‚Ce trebuie să fac cu această dorinţă ? Este atât de urâtă, atât de agresivă, atât de violentă !’, fără a-i ataşa vreo denumire, vreun simbol, fără a o acoperi prin cuvinte, atunci mai este ea cauza vreunei tulburări ? Mai este dorinţa ceva ce trebuie eliminat sau distrus ? Dorim s-o distrugem fiindcă o dorinţă se opune alteia, generând conflict, suferinţă şi contradicţii; şi cineva realizează modul în care încearcă să scape din acest conflict etern. Deci, oare cineva poate fi conştient de deplinătatea dorinţei ? Ceea ce înţeleg eu, prin deplinătatea ei, nu este numai o dorinţă sau mai multe dorinţe, ci întreaga calitate a dorinţei însăşi.”

J. Krishnamurti (1895-1986),
The Book of Life

Krishnamurti despre dorinţă !