1 feb. 2014

Krishnamurti: Conversaţii cu dr. Allan W. Anderson -
Partea a XVIII-a


„Meditaţia înseamnă să fii conştient de gândurile tale, de sentimentele tale, niciodată să nu le corijezi, niciodată să nu spui că sunt corecte sau greşite, ci numai să le observi şi să te mişti împreună cu ele. Prin acea observare şi acea mişcare, împreună cu acel gând, cu acel sentiment, începi să înţelegi şi să fii conştient de întreaga natură a gândului şi a sentimentului. Tăcerea survine atunci când gândul şi-a înţeles propria sa iniţiere, propria sa natură, faptul că gândul nu este niciodată liber, ci întotdeauna este vechi. Să observi toate acestea, să percepi dinamica fiecărui gând, să-l înţelegi, să fii conştient de el, înseamnă să ajungi la acea tăcere care înseamnă meditaţie, în care ‚observatorul’ nu există niciodată.”

J. Krishnamurti (1895-1986),
Saanen, 1967

Am ajuns, până la urmă, şi nu fără păreri de rău, la finalul unui proiect maraton, al celor 18 ore de conversaţii purtate în perioada 18 – 28 februarie 1974, între Jiddu Krishnamurti şi dr. Allan W. Anderson, profesor de studii religioase la Universitatea de Stat din San Diego, California, specializat în scripturi indiene şi chinezeşti şi tradiţia profetică, în care au fost abordate aproape toate problemele presante ale condiţiei umane, în contextul unei societăţi dominate de oligarhii monetar-politice şi religii oficiale.

Într-o vreme caracterizată de eşecul evident al tuturor aşa-ziselor iniţiative democrate, din sfera politică şi socială, oare pot exista provocări lăuntrice, cu care ne confruntăm fiecare dintre noi, menite a ne sugera calea către o cu totul nouă paradigmă ?

În aceste 18 dialoguri, Krishnamurti afirmă, la fel de ferm ca întotdeauna – un lucru care ar fi trebuit să devină clar pentru toată lumea, în cei 40 de ani care au trecut de atunci – că paralizia volitivă şi încremenirea speranţelor noastre, puse, de atâta amar de vreme, în religii organizate, ştiinţă, ideologii politice sau economie de „tarabă”, nu numai că au condus la eşec în căutarea de soluţii pentru rezolvarea problemelor umane fundamentale, ci au fost şi sunt, de fapt, exact atitudinile care le-au creat.

În acest context disperat, discuţiile se focalizează, desigur, pe un mod de a trăi complet diferit, iar Anderson îşi aduce şi el contribuţia, sugerând „eretic” – şi chiar menţionând, la un moment dat că nu va fi înghiţit, multă vreme, de către colegii săi, într-ale teologiei, pentru asta – că multe pasaje din scripturile religioase occidentale şi orientale trebuie să fi fost greşit înţelese – mistificate intenţionat, precizez eu – fiindcă, de fapt, par să susţină tot ceea ce afirmă Krishnamurti.

Ca o mică ironie, se pare că m-am grăbit, totuşi, şi l-am subapreciat pe Anderson, în ultima postare, în ce priveşte capacitatea sa de a emite tot felul de raţionamente confuze, alambicate şi de-a dreptul ininteligibile uneori, folosind o exprimare snoabă în limba engleză, forţat filozofică, numai pentru a încerca să se ridice la înălţimea poziţiei deja deţinute, de guru spiritual universitar, convertirea sa fiind încă în devenire.

Dar să nu ne grăbim să-l judecăm, fiindcă, pe de o parte, suntem noi înşine la mare distanţă de momentul în care am putea avea dreptul de a ridica primii piatra, iar, pe de altă parte, continuă să-mi fie foarte simpatic, tocmai fiindcă, într-un final, a fost capabil să scape de balastul poziţiei academice deţinute, recunoscând onest transformarea profundă pe care a suferit-o ascultând cuvintele maestrului Krishnamurti.

În aceeaşi ordine de idei, după cum îşi făcea el însuşi mea culpa, în episodul al şaselea, nu te poţi numi interlocutor dacă nu intervii deloc în conversaţie şi, la drept vorbind, îl şi admir pentru curajul imens pe care l-a avut, de a încerca să discute, de la egal la egal, cu un titan.

Nu ştiu care a fost atitudinea mediului academic american şi internaţional faţă de profesorul Anderson, după declaraţiile sale curajoase emise în cadrul acestor interviuri, dar cert este faptul că nu a vorbit în van, atunci când a menţionat că a întreprins schimbări radicale în modul său de a interacţiona cu proprii studenţi, fiindcă unul dintre aceştia a comentat, ulterior:

„Aş spune că dr. Anderson a fost cu adevărat unic, în felul său. Avea o suită de-a dreptul uriaşă de studenţi, cursurile sale fiind întotdeauna super aglomerate, fiind prezenţi, uneori, chiar şi alţi profesori din campus. Ceea ce ne atrăgea, pe noi toţi, la el, cred că a fost autenticitatea sa ca personalitate şi, mai ales, autenticul învăţăturilor sale. Vorbele sale porneau mereu din inimă, referindu-se numai la esenţa religiei şi ridica întrebări care ne determinau s-o abordăm din unghiuri total diferite.”

Tot lui Anderson îi revine meritul altor observaţii foarte subtile, sesizând, în primul rând, unul dintre principiile de bază ale manipulării prin propagandă, alterarea sensurilor cuvintelor şi, mai ales, erodarea lor, prin folosirea repetată într-un context denaturat, pe care noi, fiinţele umane, am ales să nu-l mai analizăm detaliat, din comoditate şi inerţie.

În al doilea rând, subliniază una dintre tacticile esenţiale folosite de Krishnamurti în direcţionarea noastră fermă către adevăr, repetarea aproape obsesivă a unor întrebări, nu pentru a obţine un răspuns de la interlocutor, fireşte, fiindcă sunt, în majoritatea lor, pur retorice, ci numai pentru a ne trezi, pentru a ne atrage atenţia asupra unui fapt important, smulgându-ne din inerţia menţionată mai sus.

Dacă aţi fost consecvenţi şi aţi urmărit întreaga serie, ce aş mai putea eu adăuga ?

Aproape nimic, fiindcă, dacă nu veţi rezona, voi înşivă, cu spusele lui Krishnamurti, argumentele mele vor fi complet inutile.

Celor care-i reproşează tocmai caracterul aşa-zis teoretic al spuselor sale sau care ar fi dorit să se manifeste mai mult ca un fel de vraci, de vindecător spontan – ceva în genul croatului Braco – doar le atrag atenţia, pe de o parte, că îl scot pe maestru din context, uitând că el a vorbit astfel în perioada 1929-1986, adică exact în vremea în care, spiritual şi intelectual vorbind, noi, oamenii, eram de-a dreptul infantili, iar, pe de altă parte, folosirea unor asemenea aptitudini, pe care el afirmă clar că le posedă, în ultimul episod, nu poate conduce decât la exacerbarea „eului”, a ego-ului, cu consecinţe dezastruoase pentru el însuşi.

Şi se întâmplă să cunosc, eu însumi, un caz concret, autohton, de ascensiune şi decădere a unui clarvăzător foarte valoros – căruia i-a fost dedicată chiar şi o carte şi care era solicitat, la începuturi, inclusiv de Vatican şi NASA – care şi-a pierdut treptat orice urmă de modestie, devenind tot mai avar şi materialist, cu implicaţiile de rigoare – materialismul l-a readus în material, diminuându-i aptitudinile spirituale.

Dedic, toate aceste traduceri, memoriei profesorului dr. Allan W. Anderson, plecat dintre noi în luna martie a anului trecut, după ce a trăit, coincidenţă sau nu, tot circa 91 de ani, la fel ca Jiddu Krishnamurti.

Consider că vizionarea repetată a acestor episoade ne-ar putea oferi soluţiile necesare dizolvării paradigmei curente, care ne-a forţat să devenim din ce în ce mai superficiali şi artificiali, lăsându-ne prinşi în capcana cuvintelor unor demagogi politici, care au ajuns să conteze mai mult decât realitatea, lăsându-ne antrenaţi în rutina slujbei zilnice, o viaţă monstruoasă, de sclavi, pentru care ne educăm şi copiii – să practice doar un mimetism antropoid – fiind cu toţii predispuşi la stagnare tocmai fiindcă ne-am pierdut conexiunea cu natura, fapt care, în aceeaşi ordine de idei, a permis unor impostori, preoţii, să devină „mediatorii spirituali”, confiscându-ne relaţia directă cu aşa-zisul divin şi generând numai teamă şi în nici un caz adorarea frumuseţii şi a sublimului uman.

„Meditaţia este foarte simplă, de fapt. Noi o complicăm. Am ţesut o reţea de idei în jurul ei, despre ceea ce este şi ceea ce nu este. Dar nu este nici unul dintre aceste lucruri. Tocmai fiindcă este foarte simplă ne scapă, fiindcă minţile noastre sunt atât de complicate, atât de uzate de timp şi bazate pe timp. Şi această minte dictează şi activitatea inimii şi, apoi, încep necazurile. Dar meditaţia survine natural, cu extraordinară uşurinţă, atunci când te plimbi pe o plajă sau priveşti pe fereastră sau vezi acele dealuri minunate, arse de soarele verii trecute. De ce oare suntem nişte fiinţe umane atât de torturate, cu lacrimi în ochi şi zâmbete false pe buze ? Dacă te-ai putea plimba singur pe acele dealuri sau prin păduri sau de-a lungul unei plaje, în acea singurătate vei şti ce anume este meditaţia. Extazul solitudinii se produce atunci când nu-ţi este teamă să fii singur, fără să mai aparţii lumii sau să mai fii ataşat de ceva anume. Atunci, la fel ca zorii care s-au ivit în această dimineaţă, ea apare în tăcere şi clădeşte o cale aurită, exact prin acea tăcere, care a însemnat începutul şi care există acum şi va exista întotdeauna aici.”

J. Krishnamurti (1895-1986),
Meditations,1969

25 de comentarii:

  1. Un excelent serial cu traduceri excelente.
    Toata stima pentru munca depusa.
    Multumesc !

    RăspundețiȘtergere
  2. Multumesc din suflet Matt!

    RăspundețiȘtergere
  3. dependent de scrisul dvs !

    cu inconmensurabil respect,

    un oarecare :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu poti fi un oarecare daca esti interesat de asemenea subiecte. Mai degraba, te apropii de conditia reala de om. Iar scrisul meu conteaza numai in masura in care clarifica ceva anume.

      Ștergere
  4. Va multumesc din suflet pentru toate traducerile din Krishnamurti!
    Nu va cunosc, dar prin acest blog, imi sunteti deja foarte familiar, pentru ca il citesc regulat si constat ca impartasim aceleasi puncte de vedere, numai ca dumneavoastra aveti acest talent al scrisului.
    Pe Krishnamurti nu ma satur sa il ascult si sa il citesc incontinu, desi cei din jurul meu nu au timp pentru asa ceva si nici rabdarea sa il inteleaga, oricit ma straduiesc sa il fac si eu cunoscut mai departe, pentru ca eu sunt convinsa ca daca, cit mai multi vom urma pasii indicati de el, numai atunci se va produce o schimbare in lume, altfel ....Din pacate nu sunt asa de multi cei care isi fac timp sa il ascute si sa il citeasca. Mi-ar pare bine sa ma insel, dar vad in jurul meu, din discutile conradictorii care le am, cind vreau sa il fac cunoscut.
    Toata stima pentru munca dumneavoastra!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cu multa placere ! Asa acum am spus si in aceasta postare, cei care nu rezoneaza cu spusele lui JK trebuiesc lasati in pace. Argumentele nu au nici o putere in fata unor asemenea oameni si ati constatat deja acest lucru. Sunt departe de trezire sau nici macar nu si-o doresc, in sensul in care ne-o dorim noi. Discutati numai cu cei care-l apreciaza deja sau care sunt deschisi catre astfel de subiecte. Convertirile cu forta sunt specifice bisericii si altor reprezentanti ai puterii. Scrisul meu este util numai in masura in care atrage atentia asupra problemei, in sine si numai daca poate clarifica anumite aspecte. In rest, asa-zisul talent tine numai de orgoliu sau ego, daca vreti. Va multumesc oricum pentru amabilitate. Sper sa descoperiti si alte lucruri interesante pe acest site.

      Ștergere
  5. Toata stima pentru munca dumneavoastra si din partea mea! Nu gasesc cuvinte pentru a-mi exprima nerabdarea cu care asteptam, bucuria cu care citeam fiecare noua traducere sau recunostinta pentru ceea ce ne-ati oferit! Va multumim!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Va multumesc si eu pentru aprecieri ! Intregului grup in numele caruia scrieti. :)

      Ștergere
  6. Iti multumesc din suflet pentru tot ce faci si mai ales pentru efortul de a traduce.

    RăspundețiȘtergere
  7. " frumuseţea nu poate exista
    niciodată fără pasiune,
    iar pasiunea provine
    din suferinţă."
    Iar o data perceputa frumusetea, ai iubirea si compasiunea.
    Am sentimentul ca aceste reprezentari ale lui JK mi s-au intiparit in sine, mai presus, ca o efigie a chipului sau, pentru totdeauna.
    Inca o data, multumesc Matt, pentru serviciul de a-l aduce pe acest mare om mai aproape de privirile sufletului nostru. Anca

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. As vrea sa pot face mai mult de atat, dar am si eu limitele mele. Sunt numai un intermediar. Sper sa fie de ajutor cat mai multor oameni vorbele lui intelepte.

      Ștergere
  8. Traducerea acestor dialoguri ale lui Krishnamurti este un imens bine facut celor care vorbesc limba romana, desi ma indoiesc ca multi romani vor apela la ele.
    Eu desi le-am vizualizat si revizualizat pe vremea cand nu exista o traducere in limba romana va multumesc pentru efortul impresionant depus pentru traducerea lor.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Am exprimat aceeasi opinie intr-un comentariu anterior. Vorbele lui JK nu sunt pentru oricine. Multumesc pentru aprecieri !

      Ștergere
    2. Ma intreb daca in publicarea acestor traduceri nu ati simtit o anumita presiune exterioara dat fiind faptul ca mediul in care propagati aceasta informatie va este ostil. Altfel spus sentimentul meu este ca nu se prea doreste propagarea acestor adevaruri si facilitarea accesului la ele .

      Ștergere
    3. Desigur ca nu se doreste accesul la informatii care neaga intreaga paradigma actuala, financiara, politica, sociala si, mai ales, religioasa, altfel nu ar fi trebuit sa asteptam 40 de ani pana a le obtine. In privinta presiunii, nu sunt o persoana chiar atat de importanta incat cineva sus pus sa-si rezerve timp ca sa ma ameninte pe mine, fie si voalat. Nu reprezint un obstacol pentru elite. Stiu doar ca, in intreaga mea viata, am simtit clar cum mi se blocheaza accesul in anumite cercuri, fiindca acesti paranoici ne-au indosariat opiniile inca din momentul in care am avut vreuna si stiu totul despre noi. Si mediul ostil este cel social actual - nu cel in care incerc eu sa propag aceasta informatie - care stie sa ignore foarte bine ceea ce nu-i convine.

      Ștergere
    4. Pentru ca vad ca vorbim aceiasi limba referitor la cele de mai sus recomand cartea Ingo Swann -Secrets of Power vol I and II. Daca n-o gasiti o sa incerc sa v-o transmit pe e.mail.

      Ștergere
    5. Multumesc pentru carte. Sper sa-mi pot face timp s-o citesc, desi despre "iluminatii" proveniti din scoala de cadre a CIA - Bob Monroe, Skip Atwater, Ingo Swann s.a. - am o parere extrem de proasta. Personal sunt convins ca tehnicile imaginate de Monroe sunt unele dintre cele ce au stat la baza reprogramarii mentale umane.

      Ștergere
    6. N-am detectat nici o tendinta de manipulare subtila in cuprinsul cartii lui Ingo Swann, dar ea m-a ajutat sa-l situez pe Krishnamurti in contextul existential uman in locul care i se cuvine adica in varful piramidei. Posibil ca Ingo Swann o fi avand pacatele lui, dar cartea asta, desi pe alocuri monotona si neclara, lamureste totusi niste probleme cum ar fi: de ce societatea actuala nu-l accepta pe Krishnamurti (sau il trece la capitolul anonimi), de ce risti sa ai probleme citindu-l, de ce e nevoie de mult curaj sa-l traduci si de ce totul este in general trecut la capitolul IGNORE cand normal ar fi sa fie discutat si re-discutat pe toate canalele posibile.

      Ștergere
  9. Domnul Matt,sunt fan Krishnamurti si urmarsc-reunrmaresc ce am strans legat de dansul-ducomentare traduse,carti.Va las aici ID ul meu pe yahoo,poate aveti cate ceva suplimentar pentru mine-indiferent ce-eu vreau doar sa intregesc cat pot aceste sublime invataturi. sergiu_stanescu@yahoo.com .Respect ♥

    RăspundețiȘtergere
  10. Eu ,Sergiu revin si va scriu.Mentionez ca nici aceste 18 documentare,nu le pot vedea complet-unele au fost sterse,e acces interzis.In fine,ne multumim cu ce se poate.Respect,domnul Matt.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Va trebui sa precizati, concret, care filme nu va sunt accesibile, desi ma indoiesc ca nu pot fi vizionate in doua locatii diferite (Youtube si Vimeo) si nici link-ul de descarcare nu functioneaza. Va recomand sa cititi si pagina de instructiuni. Poate fi un bun ajutor.

      Ștergere

Deși, inițial, am activat această fereastră numai din considerente anti spam, mă văd nevoit să fac unele precizări pentru cei care nu înțeleg subtilitatea noțiunii de moderare online. Mai bine zis, fiindcă este un site personal, nu poate exista nici dreptul la replică, nici cel de a comenta pe site-ul meu. Ambele sunt simple privilegii, acordate, temporar, celor care apreciază faptul că primesc, pe gratis, ceva foarte muncit și, mai ales, celor care nu folosesc un limbaj agresiv sau suburban sau care nu bat câmpii pe lângă subiect, fără a fi în temă cu postările anterioare ale site-ului. Iar comentariu înseamnă câteva fraze, nu o altă postare. De asemenea, nici comentariile la comentariul altui comentariu nu vor fi acceptate. Polemizați unde doriți, dar nu aici. Tot ceea ce nu corespunde acestor criterii va fi șters fără ezitare. Vă mulțumesc pentru înțelegere !